Importanta competentelor transversale

Importanta competentelor transversale
 
Provocări complexe ne afectează pe toți atât la locul de muncă, cât și în viața de zi cu zi, rezultând clar nevoia de  dezvoltare a competențelor la un nivel mult mai ridicat decât până acum. Comunicarea, rezolvarea problemelor, munca în echipă, sau individuală  și învățarea continuă sunt printre cele mai importante competențe transversale. Angajatorii, din ce în ce mai mult își doresc, de la viitorii angajați, dovezi că aceștia  sunt „pregătiți pentru angajare” (adică, nu vor necesita o pregătire extinsă) și că sunt capabili să demonstreze pe lângă abilitățile specifice postului, și abilități și competențe transversale. Dincolo de muncă, abilitățile și competențele transversale sunt importante în relațiile personale și în societatea civilă și ele fac, de multe ori, diferența.

După cum este definit de Clasificarea Europeană a Abilităților, Competențelor, Calificărilor și Ocupațiilor (ESCO), „Abilitățile și competențele transversale (TSC) sunt abilități învățate și dovedite, care sunt considerate în mod obișnuit ca necesare sau valoroase pentru o acțiune eficientă în aproape orice tip de muncă, învățare sau activitate de viață. Sunt „transversale” deoarece nu sunt legate exclusiv de un anumit context (post, ocupație, disciplină academică, implicare civică sau comunitară, sector ocupațional, grup de sectoare ocupaționale etc.).”[1]

Așadar, nouă ca formatori de formatori ne revine sarcina de a aplica noi abordări ale învățării și dezvoltării profesionale, printre ele numărându-se și validarea abilităților și competențelor transversale.
Este important de reținut că aceste competențe trebuie dezvoltate în cooperarea cu practicienii, prin acțiuni participative utilizând o metodă nouă bazată pe gândirea proiectată (design thinking) care se bazează pe o înțelegere a problemelor și nevoilor cursanților/angajaților.

În abordarea profesională a acestui model formatorii pot și ar trebui să considere câteva principii de bază:
● Focalizarea pe utilizator (cursant/angajat) - înțelegerea în profunzime a nevoilor sale conștiente și inconștiente;
● Colaborare creativă – problema trebuie abordată din mai multe perspective, căutând noi soluții, depășind tiparele obișnuite, practice ieșind din cutie;
● Experimentarea și testarea ipotezelor - construirea de prototipuri și colectarea de feedback frecvent de la utilizatori (cursanți/angajați).
Angajatorii sunt interesați de elemente legate de competentele transversal mai ales atunci când sunt schimbări în procese sau sunt introduse proiecte noi. Prin urmare rolul nostru, al formatorilor este de a pregăti participanții pentru aceste provocări.



Faza 1: Empatizați: cercetați nevoile utilizatorilor (cursanții/angajații) care pot să ofere multe informații relevante.
Ținta acestei etape este de a dezvolta cea mai bună înțelegere posibilă a  nevoilor și problemelor care stau la baza noului proiect.

Faza 2:  Definiți: precizați nevoile și problemele utilizatorilor dar acestea trebuiesc făcute împreună cu echipa de proiectare care va  colecta idei care pot fi puse în aplicare cu eforturi minime. 

Faza 3: Concepeți: abordați ipotezele și creați idei. Utilizați metode consacrate cum sunt Brainstorming sau cea mai proastă idee. În această etapă se creează foarte multe idei.

Faza 4: Prototip: începeți să creați soluții. Aceasta este o fază experimentală, iar scopul este de a identifica cea mai bună soluție posibilă pentru fiecare dintre problemele identificate în primele trei etape. Soluțiile sunt implementate în cadrul prototipurilor și, rând pe rând, sunt investigate și apoi acceptate, îmbunătățite sau respinse pe baza experiențelor utilizatorilor. Atentie, nu trebuie identificate solutii scumpe care să genereze cheltuieli majore.

Faza 5: Testarea: încercați soluțiile dvs și păstrați-le doar pe cele care contează.

Trebuie menționat că procesul nu este unul linear, ci fiecare fază poate conduce la informații în buclă ce pot îmbunătăți etapele. De exemplu, în etapa de testare pot apare informații care să modifice problema sau noi idei pentru  a crea noi prototipuri cu un grad major de inovare.

Așadar procesul de învățare este continuu și, pe principiul aruncatului înapoi ne conduce permanent la îmbunătățirea proceselor de formare, validarea competențelor transversal și de ce nu abordarea de noi proiecte.

Resurse suplimentare[1]
Herbert Simon, The Sciences of the Artificial (3rd Edition), 1996:
https://monoskop.org/images/9/9c/Simon_Herbert_A_The_Sciences_of_the_Artificial_3rd_ed.pdf
d.school, An Introduction to Design Thinking PROCESS GUIDE, 2010:
https://s3-eu-west-1.amazonaws.com/ih-materials/uploads/Introduction-to-design-thinking.pdf
Gerd Waloszek, Introduction to Design Thinking, 2012:
https://experience.sap.com/skillup/introduction-to-design-thinking/

---

---